Anularea suspendare activități săli de fitness. Curtea de Apel Cluj
Prin Sentința civilă nr. 104/09.04.2021 Curtea de Apel Cluj a decis anularea prevederilor privind suspendarea activității sălilor de sport/fitness din Hotărârea de Guvern 348/2021 și din Hotărârea CJSU Cluj nr.50 din 27.03.2021. Curtea și-a însușit, în esență, apărările formulate de reclamantă, în sensul că în speță se impune a se verifica dacă măsurile restrictive contestate respectă exigențele Legii 55/2020, respectiv ale art. 53 din Consitutuția României și anume dacă ele respectă principiul egalității de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile.
În ceea ce privește caracterul gradual, necesar și proporțional al măsurilor atacate în prezentul dosar instanța a apreciat că acest caracter lipsește în ce privește măsura suspendării activității sălilor de sport și fitness în spații închise . Curtea a reținu că atât din analiza factorilor de risc privind managementul situaţiei de urgenţă generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 23.03.2021, întocmit la nivelul Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei cât și din discuțiile ce au dus la adoptarea Hotărârii nr.20/2021 nu rezultă o analiză a activitatii acestor săli de sport si fitness care își desfasoară activitatea în spatii închise, a riscului manifestat sau prognozat de această activitate (așa cum impune art. 2 din Legea 55/2020 ),a gravității acestui risc care să poată fi combătut prin măsura suspendării temporare a activității . Se face doar mențiunea că activitatea acestor săli este una de risc. Lipsa unei motivări impuse de art. 31 din Constitutie ,art. 30,31 din Legea 24/2000 nu permite astfel concluzia că măsura este graduală, necesară și proporțională cu riscul ce se doreste a fi combătut așa cum impun art. 2 din Legea 55/20202 si art. 53 din Constituție .
Neîndeplinirea acestor cerințe rezultă și din istoricul activității în spatii închise în sălile de sport si fitness de la începutul pandemiei și până la adoptarea HG 348/2021. Inițial activitatea analizată a fost suspendata, dar apoi a fost permisă, cu respectarea normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, norme care în esență stabilesc o serie de restricții pentru desfăsurarea activității sălilor de sport/fitness în spații închise.
Deși nu a existat nici o analiză privind această activitatea, așa cum se desfașura, cu restricțiile de mai sus, modul în care ea a influentat sau poate influenta evolutia numarului de cazuri COVID (respectiv o influență în sensul creșterii acestor cazuri ) pe baza simplei aprecieri că activitatea este una de risc, s-a luat măsura suspendării acestei activități, abstracție făcându-se de restricțiile anterioare și de eficiența lor . În măsura în care s-ar fi realizat o analiză se putea observa că menţinerea deschisă a activităţii sportive în interior, cu restricțiile de mai sus, nu a avut nici un efect concret relevant asupra creşterii cazurilor COVID și astfel suspendarea acestei activități nu este necesara si nici proporțională.
De asemenea, instanța a reținut că nici pârâții și nici intervenienta accesorie nu au prezentat vreo dată ,vreun studiu, vreo analiză care să susțină un efect concret relevant respectiv o influență chiar minimă asupra creșterii cazurilor de infectare .În schimb reclamanta a depus, anexat notelor scrise calificate ca fiind o completare de actiune(comunicat de asemenea pârâților), un studiu efectuat cu privire la riscul transmiterii COVID-19 în cluburile de fitness şi facilităţi de agrement în toată Europa, în baza datelor colectate în perioada 4 mai – 25 octombrie 2020. Eşantionul analizat a inclus aproape 60 de milioane de vizite, în 13 ţări, respectiv cluburile de fitness şi facilităţi de agrement din Marea Britanie în baza datelor colectate în perioada din 24 iulie – 25 octombrie 2020, eşantionul analizat incluzând aproape 55 de milioane de vizite. S-a concluzionat că rata cazurilor COVID-19 pozitive a fost de 1,12 cazuri la 100.000 de vizite pentru seturile de date combinate. Datele au dus la concluzia că cluburile de fitness şi centrele de petrecere a timpului liber oferă siguranţă.
În concluzie, în lipsa unor date concrete şi obiective , furnizate de pârâți în sensul contribuției, chiar minime, a acestei activităti la creșterea numărului de cazuri COVID în ciuda restricțiilor deja impuse se poate susține în mod neechivoc că această activitate desfasurată cu respectarea ordinelor de mai sus nu a avut un efect concret asupra creșterii numărului de cazuri COVID.
Curtea a reținut că toate aceste elemente sustin neechivoc că măsura suspendării activității nu este una necesară pentru combarea riscului urmărit ,dar ea nu este nici graduală și nici proporțională nici măcar în ipoteza în care s-ar lua doar pe un termen extrem de redus .Astfel, s-a reținut că realitatea ultimelor 9 luni premergătoare suspendării activității permite concluzia că această activitate, cu restricțiile deja impuse, se poate derula, fara a influența semnificativ evoluția cazurilor COVID.Suspendarea ei fără a exista date noi care să pună în evidență o asemenea contribuție apare evident ca inutilă pentru riscul ce se dorește a se combate si totodată disproporționată .Astfel ea nu va avea nici un efect notabil în combaterea riscului urmărit, singurul efect fiind pierderile financiare si posibila insolvență a operatorilor economici din acest domeniu. Măsura nu este nici graduală întrucât nu s-a analizat posibilitatea suplimentării restricțiilor.
S-a reținut de asemenea că caracterul nenecesar, negradual si disproporționat rezultă și din perspectiva beneficiilor sportului care combate obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare etc respectiv acele afecțiuni care contribuie la gravitatea simptomelor pe care le au persoanele infectate . Sportul aduce beneficii majore şi în ceea ce priveşte sănătatea psihică, mentală a celor care îl practică, beneficii esențiale și astfel deloc de neglijat în această perioadă .
În concluzie măsura suspendării activității sălilor de sport si fitness în spații închise nu este o masură necesară, graduală și proporțională asa cum impune art. 2,3,4,5,6 din Legea 554/2004 si art. 53 din Constituție .
Sentința a fot menținută de către Înalta Curte de Casație și Justiție, recursurile fiind respinse prin Decizia 4927 din 21.10.2021.
Asistența și reprezentare ajuridică au fost asigurate pentru operatorul economic reclamant de SCPA Csalai & Nuț.